Nivel · Nivelul
Nivelul A1
Nivel începător. Înțelegere și producere de bază în situații cotidiene.
Currículum Lo que vas a saber 89 puntos · pulsa para ver
- 01 Salutări și formule de rămas-bun (kaixo
- 02 Politețe și clasă (mesedez
- 03 Prezentări (Ni X naiz, Nire izena X da, Zein da zure izena?)
- 04 Date personale (izena
- 05 Vârsta: ... urte ditut/ditu/dituzte
- 06 Verbul „izan" (NOR): naiz, haiz, da, gara, zara, zarete, dira
- 07 Negația: ez plasat înaintea verbului (ez naiz, ez da, ez gara)
- 08 Verbul „egon" (NOR): nago, hago, dago, gaude, zaude, zaudete, daude
- 09 Distincția izan/egon: calitate vs stare trecătoare
- 10 Verbul „ukan" (NOR-NORK) — a avea: dut, duzu, du, dugu, duzue, dute
- 11 Obiect la plural în ukan: ditut, dituzu, ditu, ...
- 12 Partitivul -rik în negație cu obiect nedeterminat
- 13 „Gustatzen zait/zaio" — verb de plăcere (introducere NOR-NORI)
- 14 Pronume personale (ni
- 15 Demonstrative hau/hori/hura și pluralele hauek/horiek/haiek
- 16 Posesive (nire
- 17 Tipuri de familie (guraso bakarrekoa
- 18 Familie (aita
- 19 Familie extinsă (aitona
- 20 Proveniență: Nongoa zara? → X-koa naiz
- 21 Reședință: Non bizi zara? → X-(e)an bizi naiz
- 22 Țări frecvente și naționalități
- 23 Sociativul: Norekin bizi zara? → X-(r)ekin
- 24 Cazul NOR (absolutiv): -A singular, -AK plural
- 25 Cazul NORK (ergativ): -AK singular, -EK plural
- 26 Cazul NORI (dativ): -ARI singular, -EI plural
- 27 Genitivul NOREN: posesie -(r)en (Beñaten aita)
- 28 Locativul NON: -(e)n (Bilbon, Donostian, Madrilen)
- 29 NOLAKOA da? — descriere fizică cu izan + adjectiv+A
- 30 NOLA dago? — stare trecătoare cu egon + adjectiv (pozik, triste)
- 31 Păr și ochi (ile beltza, begi urdinak, ile motza/luzea)
- 32 Caracter (alaia, jatorra, isila, langilea, lasaia)
- 33 Profesii (ikaslea, irakaslea, sukaldaria, mediku, langabea, jubilatua)
- 34 Numerele de la 1 la 20
- 35 Numerele de la 1 la 100 (sistem vigesimal)
- 36 Culori (zuria
- 37 Zilele săptămânii (astelehena → igandea)
- 38 Lunile anului (urtarrila → abendua)
- 39 Anotimpuri (udaberria
- 40 A spune ora (Hamabiak dira, sei eta erdiak)
- 41 Timp: lehen/orain/gero, atzo/gaur/bihar/etzi
- 42 Părți ale corpului (burua
- 43 Sănătate de bază (... mina daukat, sukarra, eztula)
- 44 Îmbrăcăminte de bază (alkandora
- 45 Locuri din oraș (taberna, merkatua, hondartza, eliza, banketxea)
- 46 Direcții (jo ezkerrera, segi aurrera, gainean/azpian)
- 47 Bar și mâncare (kafe hutsa, kafesnea, zuritoa, ogitartekoa, sagardoa)
- 48 Mesele zilei (gosaria, hamaiketakoa, bazkaria, afaria)
- 49 Verbe de bază (sartu/irten, jan, edan, ikusi, joan, etorri)
- 50 Întrebări de bază (zer, nor, non, noiz, zenbat, nola)
- 51 Felicitări (Zorionak, Urte askotarako, Topa egin)
- 52 Poziții spațiale (aurrean, atzean, ondoan, gainean, azpian, artean, ezkerrean, eskuinean)
- 53 Existență cu bada/badago (Ba al dago…?, Bai badago, Ez ez dago…rik)
- 54 Adverbe de loc hemen / hor / han și demonstrative honetan / horretan / hartan
- 55 Verbe de mișcare joan, etorri, ibili (sintetice: noa/zoaz, nator/zatoz, nabil/zabiltza)
- 56 Cazul NORA: -ra (direcție, destinație) — Etxera noa, Bilbora doa
- 57 Cazul NONDIK: -tik (origine, proveniența mișcării) — Etxetik nator
- 58 Instrumentalul -z pentru transport și mod (oinez, kotxez, autobusez, trenez, bizikletaz)
- 59 Instrucțiuni de traseu (jo ezkerrera, segi aurrera, igo, jaitsi, zeharkatu)
- 60 Camerele casei (sukaldea, logela, komuna, egongela, sarrera, korridorea)
- 61 Mobilier și obiecte de uz casnic (mahaia, aulkia, ohea, armairua, sofa, hozkailua)
- 62 Treburi casnice (garbitu, prestatu, jaso, lisatu, fregatu, eskobatu)
- 63 Tipuri de conviețuire (bakarrik, lagunarekin, gurasoekin, bikotekidearekin)
- 64 A descrie propria casă (gela kopurua, kokapena, altzariak)
- 65 Relații sociale (laguna, bizilaguna, ezaguna, ikaskidea, lankidea, koadrila)
- 66 Profesii (extindere: erizaina, polizia, kazetaria, dendaria, mekanikaria)
- 67 A prezenta o altă persoană (Hau X da, Bera ... da)
- 68 Rutina și profesia altora (Bera medikua da, ospitalean lan egiten du)
- 69 A comanda la bar (Kafe bat mesedez, Hartuko dut, Nahi duzu)
- 70 Prețuri și cantități (Zenbat balio du? X euro)
- 71 Mâncare tipică de bar (pintxoa, ogitartekoa, plater konbinatua, razioa)
- 72 Tipuri de magazin (denda, harategia, okindegia, frutadenda, arrandegia, supermerkatua, kutxazaina)
- 73 Cantități și unități (kilo bat, litro erdi, dozena bat, pakete bat)
- 74 A face cumpărăturile: lista, a cere, a plăti (Hartuko dut..., Eman X mesedez)
- 75 Restaurant: tipuri (jatetxea, sagardotegia, erretegia) și părțile meniului (lehen platera, bigarrena, postrea)
- 76 A comanda la masă (Hartuko dut..., Niretzat..., Hasteko/Bigarrenerako/Postrerako)
- 77 Nota de plată și modalitățile de plată (Kontua, mesedez; Txartelaz ordain dezaket?)
- 78 Planificare săptămânală: agendă, întâlniri și angajamente (Bilera dut, X-rekin geratu)
- 79 Viitor apropiat: particula -ko/-go + verb auxiliar (joango naiz, ikusiko dut)
- 80 Marcatori de când (bihar, etzi, datorren astean, asteburuan, datorren urtean)
- 81 Ora în detaliu (eta erdiak, eta laurden, gutxi)
- 82 Momentele zilei (goizean, eguerdian, arratsaldean, gauean)
- 83 Rutina zilnică (esnatu, jaiki, gosaldu, dutxatu, lan egin, bazkaldu, afaldu, lo egin)
- 84 Aspectul habitual: partizipioa + -tzen / -ten (egunero gosaltzen dut)
- 85 Frecvență (egunero, beti, askotan, batzuetan, inoiz ez)
- 86 Partizipioa: forma verbului pentru trecutul recent (jan, edan, joan, etorri)
- 87 Trecut recent NOR-NORK: partizipioa + dut/duzu/du (jan dut, ikusi dut)
- 88 Trecut recent NOR: partizipioa + naiz/zara/da (joan naiz, etorri naiz)
- 89 Marcatori de trecut recent (gaur, gaur goizean, atzo, atzo arratsaldean)