Acțiuni zilnice și aspectul habitual

Pentru a spune ce faci în fiecare zi, limba bască folosește aspectul habitual: iei verbul (partizipio) și îi adaugi -tzen sau -ten, apoi combini cu verbul auxiliar izan (naiz, zara, da…) sau ukan (dut, duzu, du…).

Regula

Terminația verbului	Sufixul habitual	Exemplu
consoană sau -tu / -du	-tzen	esnatu → esnatzen
-n	-ten	jan → jaten; egin → egiten
-i (neregulat)	-tzen sau -ten	etorri → etortzen; ikusi → ikusten

Verbul jan (a mânca) nu devine janten, ci jaten — „n”-ul final dispare. La fel și cu edan → edaten, egon → egoten.

Verbe de zi cu zi

NOR (auxiliar izan: naiz, zara, da…)

Acestea merg cu izan pentru că sunt intranzitive — subiectul experimentează acțiunea fără un obiect:

Partizipioa	Aspect habitual	Semnificație
esnatu	esnatzen naiz	mă trezesc
jaiki	jaikitzen naiz	mă scol
altxatu	altxatzen naiz	mă scol (variantă a lui jaiki)
dutxatu	dutxatzen naiz	fac duș
jantzi	janzten naiz	mă îmbrac
joan	joaten naiz	merg
etorri	etortzen naiz	vin
oheratu	oheratzen naiz	mă culc
lokartu	lokartzen naiz	adorm

NOR-NORK (auxiliar ukan: dut, duzu, du…)

Acestea merg cu ukan pentru că au subiect și obiect:

Partizipioa	Aspect habitual	Semnificație
gosaldu	gosaltzen dut	iau micul dejun
bazkaldu	bazkaltzen dut	mănânc (prânzul)
afaldu	afaltzen dut	iau cina
jan	jaten dut	mănânc
edan	edaten dut	beau
lan egin	lan egiten dut	lucrez
lo egin	lo egiten dut	dorm
ikusi	ikusten dut	văd
irakurri	irakurtzen dut	citesc
erosi	erosten dut	cumpăr

De ce unele merg cu NAIZ și altele cu DUT? Este distincția cheie a limbii basce. Esnatzen naiz (mă trezesc) este ceva ce mi se întâmplă mie: nu există un obiect. Jaten dut (mănânc) are obiect: ogia jaten dut (mănânc pâine). Acest lucru se va aprofunda în unitatea următoare — deocamdată memorează perechile verb + auxiliar.

Marcatori de frecvență

Bască	Română
egunero	în fiecare zi / zilnic
beti	întotdeauna
askotan	adesea
batzuetan	uneori
normalean	în mod normal
gehienetan	de cele mai multe ori
gutxitan	rareori
inoiz ez	niciodată
astero	săptămânal / în fiecare săptămână
hilero	lunar / în fiecare lună

Exemple în context

Egunero zazpietan esnatzen naiz eta dutxatzen naiz. — În fiecare zi mă trezesc la șapte și fac duș.

Goizean kafea hartzen dut. — Dimineața beau cafea.

Askotan lagunekin afaltzen dut. — Adesea iau cina cu prietenii.

Batzuetan lo-kuluxka egiten dut bazkalostean. — Uneori trag un pui de somn după prânz.

Notă: bazkalostean = „după prânz” (literal: „după masă”). Cultura bască are cuvinte compacte pentru concepte cotidiene precum acest somn scurt — lo-kuluxka este exact asta.