Nolakoa da? Adjectius damb izan
Quan vòs descríuer quin ei ua persona o ua causa de manèra establa (fisicament, en generau), en euskera emplegam era pregunta Nolakoa da? (“quin ei?”) e responem damb eth vèrb izan + un adjectiu damb era marca -a finau.
Era pregunta
| Euskera | Occitan |
|---|---|
| Nolakoa zara? | Quin ès? (a “tu”) |
| Nolakoa da? | Quin ei? (a “eth/era”) |
| Nolakoak dira? | Quin son? (a “eri”) |
Nolakoa = quin? (en sens de qualitat). Non ac confones damb nola (“quin” en estat: nola dago? = quin estàs?). Era diferéncia damb egon la veiràs ena leçon 4.
Era estructura: subjècte + adjectiu + izan
Er esquèma ei fòrça regular. Er adjectiu pòrte tostemp era -a der article:
- Ni altua naiz. — Jo sò naut/nauta.
- Zu txikia zara. — Tu ès petit/petita.
- Hura polita da. — Eth/era ei polit/polida.
- Gu gazteak gara. — Nosauti èm joeni. (plurau:
-ak) - Haiek lodiak dira. — Eri son gròssi.
En euskera non i a cap genre gramaticau. Altua servís parièr entà “naut” e “nauta”.
Adjectius basics d’aspècte generau
| Euskera | Occitan | Contrari |
|---|---|---|
| altua | naut/a | baxua (baish/a) |
| handia | gran | txikia (petit/a) |
| lodia | gròs/a | argala (prim/a) |
| gaztea | joen | zaharra / heldua (gran) |
| polita | bonic/a, polit/a | itsusia (lèg/a) |
| ederra | beròi/a | — |
| dotorea | elegant | — |
Exemples en us
- Nire ama altua eta argala da. — Era mia mair ei nauta e prima.
- Mikelen anaia gaztea da, baina ni heldua naiz. — Eth frair de Mikel ei joen, mès jo sò gran.
- Etxe hau handia da; nire etxea txikia da. — Aguesta casa ei grana; era mia casa ei petita.
Negacion e intensitat
- Ni ez naiz altua. — Non sò nauta.
- Hura oso polita da. — Eth/era ei fòrça polida. (oso = fòrça)
- Ez naiz oso lodia. — Non sò fòrça grossa.
Entà adocir emplega oso (fòrça) o nahiko (pro): nahiko altua naiz (“sò pro nauta”). Entà negar botes ez dauant deth vèrb, coma ja vedères damb izan.
Ejercicios
Qué vò díder "Nolakoa zara?"
Vòs díder "Sò nauta". Quin ac díses?
Maialen ei fòrça simpatica = Maialen oso atsegin da.
Hura da. (Eth ei baish) — emplega "baxu" + article.