Încotro te duci? — cazul NORA
Cazul NORA (numit și adlativ) marchează destinația unei mișcări: încotro te duci. În română se traduce de obicei cu prepoziția „la” („mă duc acasă”, „la Bilbao”, „la parc”).
Întrebarea: Nora?
| Întrebare | Română |
|---|---|
| Nora zoaz? | Încotro te duci? |
| Nora doa? | Încotro se duce? |
| Nora goaz? | Încotro mergem? |
| Nora doaz? | Încotro se duc? |
Sufixul: -ra
Pentru a răspunde, adăugăm -ra la locul de destinație. Tiparul se adaptează în funcție de cum se termină cuvântul:
| Terminația locului | Tipar | Exemplu |
|---|---|---|
| -a (organică, eskola) | + ra | eskola → eskolara |
| Vocală fără -a final (Bilbo, etxe) | + ra | etxe → etxera, Bilbo → Bilbora |
| Consoană (Madril, Gasteiz) | + era | Madril → Madrilera, Gasteiz → Gasteizera |
Tabel de exemple
| Loc | Forma -ra | Frază model |
|---|---|---|
| etxe (casă) | etxera | Etxera noa. — Mă duc acasă. |
| eskola | eskolara | Eskolara doaz. — Se duc la școală. |
| euskaltegi | euskaltegira | Euskaltegira goaz. — Mergem la euskaltegi. |
| taberna | tabernara | Tabernara zoaz? — Te duci la bar? |
| lan (muncă) | lanera | Lanera nator. — Vin la muncă. (tot -era după consoană) |
| Bilbo | Bilbora | Bilbora doa. — Se duce la Bilbao. |
| Donostia | Donostiara | Donostiara goaz asteburuan. — Mergem la Donostia în weekend. |
| Madril | Madrilera | Madrilera doaz. — Se duc la Madrid. |
| mendi (munte) | mendira | Mendira goaz larunbatean. — Mergem la munte sâmbătă. |
Mini-truc: non → nora urmează același tipar ca kale-an → kale-ra. Dacă știi să formezi Bilbon (în Bilbao), știi deja să formezi Bilbora (la Bilbao): schimbi -n cu -ra. Dacă știi să formezi Madrilen, știi să formezi Madrilera.
Zertara? — „Pentru ce?”
Pentru a întreba pentru ce te duci (cu ce scop), se folosește Zertara zoaz? și se răspunde cu un verb + sufixul -tzera:
| Întrebare | Răspuns |
|---|---|
| Zertara zoaz tabernara? | Kafea hartzera. — Să beau o cafea. |
| Zertara doa Kepa supermerkatura? | Erostera. — Să cumpere. |
| Zertara goaz mendira? | Ibiltzera. — Să ne plimbăm. |
| Zertara doaz hondartzara? | Igeri egitera. — Să înoate. |
Tipar: (verb la participiu) + -t(z)era: erosi → erostera, jan → jatera, ikasi → ikastera, ikusi → ikustera, bisitatu → bisitatzera. Este în esență echivalentul construcției românești „să + verb”.
Mini-conversație
— Nora zoaz, Maialen? — Încotro te duci, Maialen?
— Euskaltegira noa. — Mă duc la euskaltegi.
— Eta zertara? — Și pentru ce?
— Klasera, noski! Euskara ikastera. — La clasă, desigur. Să învăț euskera.
— Eta gero? — Și apoi?
— Tabernara goaz lagunekin pote bat hartzera. — Mergem la bar cu prietenii să bem ceva.
Adverbe direcționale
Și demonstrativele au forma lor NORA:
| NON (locativ) | NORA (direcție) | Sens |
|---|---|---|
| hemen | hona | încoace |
| hor | horra | spre acolo (lângă tine) |
| han | hara | într-acolo |
- Hona zatoz? — Vii aici?
- Hara doaz. — Se duc într-acolo.
Reamintire importantă: îi încurcă pe mulți la început: etxean (în casă / acasă) ≠ etxera (acasă) ≠ etxetik (de acasă, lecția 04). Toate trei se aseamănă pentru că toate vorbesc despre „casă”, dar informația este complet diferită. Reține mental: NON = -an (a fi, a sta), NORA = -ra (a merge), NONDIK = -tik (a veni, lecția 4).
Ejercicios
Cum se spune „Mă duc la Bilbao”?
Mă duc acasă = Etxe noa.
Mă duc la Madrid = Madril noa.
Ce înseamnă „Eskolara doa”?
Mergem la parc = Parke goaz.
Ce înseamnă „Zertara zoaz tabernara?”