Natura — muntele, marea și peisajul

Unitate nouă: în aer liber. Începem cu decorul — munte, pădure, râu și mare — care în Euskal Herria nu este un simplu decor: este un plan de duminică, o religie laică și un subiect de conversație infinit.

Muntele

Română	Bască
Muntele	mendia
Vârful	gailurra
Versantul	magala
Pădurea	basoa
Copacul	zuhaitza
Poteca	bidezidorra
Stânca	harkaitza
Valea	harana

Bidezidorretik gora, bi ordutan gailurrera iritsiko gara. — Pe potecă în sus, în două ore vom ajunge pe vârf.

Basoan barrena ibili ginen, eta ez genuen inor ikusi. Bakea. — Ne-am plimbat prin pădure și nu am văzut pe nimeni. Pace.

Apa

Română	Bască
Râul	ibaia
Lacul de acumulare	urtegia
Cascada	ur-jauzia
Marea	itsasoa
Plaja	hondartza
Valurile	olatuak
Faleza	labarra

Uda honetan ibaian bainatuko gara, hondartzan jende gehiegi dago eta. — Vara asta vom face baie în râu, căci pe plajă este prea multă lume. (Sufixul -egi și eta cauzal, la treabă.)

Descrierea peisajului

Hemendik bista ikusgarria dago: harana, basoa eta urrutian itsasoa. — De aici este o priveliște impresionantă: valea, pădurea și în depărtare marea.

Udazkenean basoa kolore ederrekoa da: horia, gorria, marroia. — Toamna, pădurea are culori superbe.

Zuhaitz hori oso zaharra da — ehun urte baino gehiago ditu. — Copacul acela este foarte bătrân: are mai mult de o sută de ani. (Comparativele din unitatea 04.)

Dialog: planul de duminică

— Igandean mendira joango gara? Anbotora, adibidez.

— Anboto? Hori gogorra da niretzat! Zerbait errazagoa, mesedez…

— Ados: Urkiolara igoko gara, bidezidor lasai batetik. Gailurrean hamaiketakoa.

— Hamaiketakoarekin konbentzitu nauzu. 😄

Notă: mendizaletasuna (pasiunea pentru munte) este identitate pură: fiecare sat are muntele său „propriu” și vârful său cu o cutie poștală. Cuvântul hamaiketakoa — gustarea de la ora unsprezece — este adevăratul motiv pentru care mulți urcă. Nu o spune prea tare.